când mama era însărcinată cu al doilea ei copil eu aveam patru ani am arătat cu degetul spre burta ei umflată confuză de cum mama se făcuse atât de mare în atât de puțin timp tata m-a cules în brațele lui ca niște tulpini de copaci și mi-a spus că cel mai aproape de dumnezeu pe pământ este trupul unei femei este locul de unde iese viață și ca un adult să-mi spună ceva atât de puternic la o vârstă atât de fragedă m-a făcut să văd tot universul odihnindu-se la picioarele mamei ** lapte și miere Rupi Kaur Editura…

„Treisprezece copii au avut contesa şi Tolstoi. Sonia Tolstaia a născut opt copii în opt ani. Da, au existat guvernante şi doici, dar până şi implicaţiile fizice ale faptului sunt fără îndoială o explicaţie suficientă pentru o mare parte din acele emoţii răscolitoare. (se referă la relaţia tumultuoasă dintre Lev şi Sonia – n.m.) Treisprezece copii. Treisprezece. Treisprezece. Patru dintre ei, morţi. Nu vorbim despre o ţărancă, o femeie care munceşte pământul, care se aşteaptă la o viaţă grea, ci despre o femeie educată, sensibilă, care nu și-ar fi imaginat niciodată că o să aibă viaţa pe care a fost nevoită să o…

EU SÎNT “GENERAȚIA” POST. POST POST MORTEM. GENERAȚIA SEXULUI FRUMOS. GENERAȚIA LOCUL FEMEII ESTE ACASĂ. GENERAȚIA TE CALC ÎN PICIOARE GENERAȚIA DECORATĂ MAME EROINE CU 12 COPII, GENERAȚIA ROAGĂ-TE DOMNULUI DACĂ BEA & TE LOVEȘTE. GENERAȚIA BĂRBAȚILOR EROICI & ELIZA, MIHAELA GABRIELA, ELENA, MARIANA, NICOLETA IONELA, VIORICA, OANA. ALEXANDRA, TEODORA, DORINA LACRIMILE SÎNT INTERZISE ÎN SPAȚIUL PUBLIC. BĂRBATUL ÎȚI PERMITE CÎND, UNDE, DE CE SĂ PLÎNGI. EMOȚIILE NU SÎNT ÎNGĂDUITE. POEZIA E ACCEPTATĂ DOAR DACĂ RESPECTĂ ANUMITE REGULI: SEX, VÎRSTĂ, GRUP DE APARTENEȚĂ, FRUMUSEȚE, RELAȚII SEXUALE, PICIOARE FRUMOASE, FUSTĂ SCURTĂ, MĂGULIREA AGRESORULUI, ACCEPTAREA MORALITĂȚII AGRESORULUI, APROBAREA AGRESORULUI, TĂINUIREA AGRESORULUI, PROMOVAREA…

Mona era mereu acolo, cu pielea ei moale, care îmi era atât de dragă, piele pistruiată și moale și dragă. Îmi deschidea ușa încet de parcă ar sta încă pe gânduri dacă să mă lase înăuntru sau nu, era o încetineală diferită de lentoarea ei obișnuită de femeie în vârstă. Parcă se pregătea pentru mine, trăgea aer în piept, făcea un exercițiu scurt de meditație, spunea un Tatăl Nostru. Așa îmi imaginez, pentru că ce urma era de obicei o viitură, eu eram viitura, intram pe ușă năvală, că parfumurile mele scumpe luate din Duty Free, cu pletele fluturând ca…