From Altceva

Când scriem adevărul despre noi, nu suntem niciodată singure

Am auzit de nu știu câte ori sintagmele ”scriitură feminină”, ”proză feminină”, și la școală, și în cercurile literare. Era ca și cum creaseră un sertăraș, mai jos, pentru femeile care au pretenția să facă meseria asta. Puteau fi și ele acolo. Aveau voie. Și-n același timp n-aveau, nu chiar. Și îmi aduc aminte cu câtă înverșunare nu-mi doream, la douăzeci de ani, să fiu pusă în sertarul ăla, cu toate că era aproape singura cale de a ajunge scriitoare.

Mamaie s-a culcat cu Dumnezeu

Sâmbăta asta ne distrăm în familie.

Cele două grupări rivale de rubedenii care nu și-au mai vorbit de 10 ani stau de o parte și de alta a coșciugului și se țin sub observație ca într-un film cu mafioți în timp ce mătușa Lia împarte pe fast-forward lumânări legate cu prosoape și sărută toate mâinile pe care le prinde, de la preot până băiatul de altar îmbrăcat în tricou Adidas.

Cum am învățat să sărut la 30 de ani

S-a tot făcut mișto de găselnița asta, prin rețele sociale și nu numai: cum poveștile noastre de adormit copiii conțin scene de abuz, pentru că prințesele și Albele ca Zăpezile și Cosânzenele sunt sărutate în timp de dorm duse, deci fără consimțământ. Pentru mulți, observația asta e o glumă în sine, un fel de chichiță…

Frumusețe: cele mai noi și mai vechi trenduri

Astăzi vom vorbi despre machiaj, un subiect controversat anul acesta, după ce Alicia Keys a luat decizia ”scandaloasă” de a-și prezenta epiderma în public. Cântăreața și-a motivat alegerea într-un eseu în care vorbește despre obsesia de a fi ”perfectă” și paradoxul/frustrarea de a încerca să atingi perfecțiunea purtând o mască permanentă, despre un sentiment de…