Țara arde și politicienii se piaptănă

by alina soare

În urmă cu o săptămână, pe 29 ianuarie, la Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București a izbucnit un incendiu ale cărui cauze sunt, până în acest moment, necunoscute. Cinci pacienți au fost declarați decedați în dimineața tragediei, iar alți 9 au murit între timp, după ce au fost transferați la alte spitale. 

Vorbim despre niște oameni care au ars de vii într-un spital, adică în locul unde ar fi trebuit să fie salvați, vindecați. Iar acesta nu e un caz singular, dimpotrivă. În decembrie  anul trecut, la spitalul de psihiatrie din Socola a avut loc un incendiu în urma căruia un pacient în vârstă de 33 de ani a murit. Iar pe 14 noiembrie, la Piatra Neamț ardea secția ATI Covid-19 a Spitalului Județean, făcând 15 victime. 

Cătălin Tolontan observa, la scurt timp după cel mai recent incendiu că ”România are 30 de soldați căzuți pe fronturi în ultimii 25 de ani și 21 de morți arși de vii în spitale în ultimele două luni”. Între timp scorul e egal, pentru că numărul victimelor de la Matei Balș a ajuns la 14. Spitalele noastre se dovedesc a fi la fel de periculoase ca toate câmpurile de război pe care a pus un oștean român piciorul în ultimii 30 de ani. 

După calculele mele, ceea ce am scris mai sus ar trebui să fie suficient pentru a stârni o ploaie (sau măcar câteva picături) de demisii în lunile astea ‘de foc’. Demisii care nu au cum să stingă retroactiv vreun incendiu, dar ar da măcar semne că se schimbă vremea/vremurile. În plus, ar trebui să îi pună pe jar pe dragii noștri politicieni, pentru că țara arde la propriu, băi! 

În schimb, ete reacții la ultima tragedie! 

Păltiniș: coafura rezistă

Iohannis ne-a servit la fața locului un platouaș de cuvinte goale asezonate cu atâta empatie de parcă era în vizită la un chioșc Fornetti unde s-au ars niște fursecuri (da’ nu din preferatele lui). Apoi, a doua zi, să vezi și să nu crezi: distinsul nostru președinte țop-țop la schi! Plutește pe pârtie cu inima ușoară, iar când e interpelat de presă ne invită și pe noi, poporul, să mergem acolo (probabil ca să ne întărim sistemul imunitar și să nu sfârșim prin spitale). 

Din lipsă de spațiu o să eumăr acum doar câteva motive (dintr-un șir infinit) pentru care acest gest denotă o nesimțire crasă (es ist krass, Herr Iohannis!).

Primul și poate cel mai evident: pe președintele nostru îl doare la bască de cetățenii acestei țări care mor carbonizați prin spitale. Nu pune la inimă. Poate să zburde pe câmpii ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, pe când noi ăștia, poporul de rând, ne luăm câmpii!

Doi: ok, nimeni nu s-a sinchisit să îi atragă atenția robotului nostru de la Cotroceni că e insensibil să schieze în timp ce spitalul încă fumega (ceea ce denotă că e înconjurat doar de sisteme de operare la fel de nesimțite). Dar chiar nu i-a zis nimeni că trecem printr-o pandemie și că a invita oamenii la schi în aceste condiții e un act iresponsabil? (La fel ca cel de deschidere a pârtiilor cu cozi la care oamenii stau buluc, dar asta e altă poveste.) 

A treia observație e legată de cine își permite să răspundă la invitația lui Iohannis de a merge la schi. Din nou, pare că președintele nu știe, așa că vă rog eu să îi zică cineva că în țara asta mulți nu își permit nici un băț de schi, dapăi tot echipamentul! Să inviți la schi o țară în care o treime din populație trăiește în sărăcie gravă e nesimțire curată. Ca să nu mai zic că un român din trei are parte de sporturi de iarnă (cum ar fi înghețarea curului) și când merge la budă, pentru că o treime din gospodăriile din România nu au baie în casă. 

Ei bine, asta e țara unde Iohannis plutește pe schiuri, la mari înălțimi, în timp ce concetățeni de-ai lui mai puțin norocoși se transformă în scrum. În mod dubios însă, nu am văzut nicio memă cu spitale arzând și Iohannis făcând cristiane. Are o imagine de brand foarte bună, ce să zic.

Oameni noi, probleme vechi

Următorul pe listă e proaspătul Ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, care a avut o prestație dezamăgitoare, de om depășit de situație, în ton cu primele impresii pe care ni le-a lăsat de când a ajuns în Guvern. 

După ce a lăsat pe seama militarilor comunicarea legată de criza Covid, un gest greu de înțeles pentru un Ministru al Sănătății în toiul celei mai mari crize medicale a vremurilor noastre și și-a recunoscut neputința de a opri măsurile de relaxare și a remedia situația testărilor, Voiculescu continuă într-o manieră care îl face să pară depășit și copleșit de responsabilitățile sale. 

Primele măsuri anunțate după incendiu și privitoare la îmbunătățirea infrastructurii și siguranței în spitale sunt compuse în limbajul de lemn de care ne-am săturat cu toții și plasate într-un timp viitor în care am încetat să mai credem (se așteaptă, printre altele, un raport despre ce s-a întâmplat de la ultimul raport…). Iar schimbarea strategiei de vaccinare anunțată în aceeași conferință de presă a fost deja contrazisă ”pe ici pe colo, în punctele esențiale” de prim-ministrul Câțu. 

Cert e că s-a iscat deja râcă în gingașa coaliție, iar Voiculescu nu pare să facă față prea bine crizei de sănătate pe care o administrează și nici atacurilor interne care îi sunt administrate.

Oglindă, oglinjoară, cine sunt cei mai (completați voi) din țară?

Recunosc, funcția neoficială a lui Voiculescu de ”ministru delegat al societății civile” într-un guvern de coaliție cu PNL e în mod suplimentar ingrată, pentru că nu doar PSD-ul e o bubă a societății noastre care stă în calea reformelor adevărate, ci și PNL-ul. Dar societatea civilă din România e mult prea obișnuită să latre la PSD, în timp ce PNL roade liniștit la ciolan. Iar pentru PNL sistemul de sănătate, așa cum a dovedit cu vârf și îndesat Victor Costache anul trecut, e doar un mare ciolan, transformat de pandemie într-un cartof fierbinte pe care nu au știut cum să îl paseze mai repede la alt partid ca să nu se frigă din nou. 

Sincer, merită să ne amintim… ba nu, permiteți-mi să reformulez: merită să nu uităm niciodată că pandemia ne-a prins cu un Ministru al Sănătății penelist a cărui singură agendă vizibilă era să privatizeze și să destabilizeze sistemul medical, și care a fost acuzat din secunda 0 de conflict de interese pentru că a continuat să lucreze la o clinică privată în timp ce se prefăcea că lucrează pentru noi toți. 

La fel, merită să nu uităm cum a fost gestionată criza pandemiei de guvernul PNL, cu militărie dată jos din pod și amenzi uriașe și neconstituționale, pentru a culmina cu cea mai ridicată mortalitate din istoria României, în lunile octombrie și mai ales noiembrie a anului trecut. Ei bine, ce se întâmpla în aceste luni, în timp ce țara era trecută prin foc și sabie de pandemie? Ați ghicit, Iohannis, Orban & Co își făceau de zor frezele și nu adoptau nicio măsură suplimentară, pentru că de, veneau alegerile.

Chiar și modificările aduse în privința îngrijirii marilor arși, care așteptau pe biroul lui de la investire, au fost aprobate de ministrul Tătaru abia după tragedia de la Piatra Neamț, în ultimul ceas, când a mai aruncat o privire în oglindă înainte să meargă la balul alegerilor parlamentare din decembrie.

Ei bine, vă dați seama că într-o asemenea grădină.. pardon, grajd, cu un Voiculescu nu se face primăvară. Cum nu s-a făcut din păcate nici în grădina tehnocrată, unde actualul ministru avea condiții mai prielnice, fiind înconjurat de oameni cam de același soi cu dânsul.

Și dacă tot vorbim de soiuri: ”mlădițele” politicii românești, adică partidele ”noi” USR-PLUS sunt mai mult decât aliniate la ideologia neoliberală PNL-istă, adică nu au o viziune cu adevărat ”nouă”, asumat ancorată în nevoile reale ale tuturor cetățenilor. Un exemplu în această direcție e dorința de complementare a sistemului de asigurări de sănătate cu opțiuni private, intenție declarată încă din prima zi de mandat a lui Voiculescu și asumată în programul de guvernare. 

În condițiile în care 16% din populația României nici măcar nu este asigurată (pentru că… sărăcie), domnul Voiculescu nu mai poate de grija celor care au deja opțiuni, prin simplu fapt că au venituri care le-ar permite și asigurări private. Iar ”experiența internațională arată că introducerea unui pachet de asigurări private adâncește inechitățile din sistem”. Nu o spun eu, ci Marius Ungureanu, un expert în sănătate publică care a comentat pentru Europa Liberă promisiunile partidelor pentru sistemul sanitar și a ajuns la concluzia că sunt niște ”dalmațieni”. 

Sănătatea în rolul Cenușăresei cu un condor fermecat de 5.6% din PIB

Pe final vă propun să ne proptim un pic, cu ochii încețoșați de fum, privirea și asupra viitorului. 

Pentru că zilele astea, în timp ce țara arde, politicienii nu știu cum să pieptene bugetul mai bine ca să iasă tot Cenușăresele tradiționale, cu Sănătatea în frunte. Deși procentul mediu în UE e de 9,9% din PIB pentru bugetul Sănătății, al nostru e tuns chilug la 5.6% și cam pare că asta o să fie moda și la anu’ dacă e să ne luăm după declarațiile domnului Câțu, hair-stylist șef: “În educație și sănătate s-au băgat foarte mulți bani și rezultatele nu se văd.” Deci vedeți, după logica asta părul Cenușăresei ar trebui să fie lung și mătăsos chiar dacă o tundem la zero în fiecare an, incredibil! (apropo de Cenușărese: anul trecut, Cîțu a acordat cea mai mică alocare din PIB din ultimii 25 de ani pentru Educație, are mână formată;).

Dar adevărul e că gingașei coaliții de centru-dreapta i-a picat mână proastă: nu e un moment prielnic pentru ei deloc. Nu că ar fi vreun moment prielnic pentru așa ceva în general, e din ce în ce mai evident că narațiunile neoliberale nu au miez, că sunt niște fantasmagorii care duc la inegalitate, încălzire climatică și epuizarea resurselor planetei, la distrugerea noastră ca specie și a tuturor speciilor care au ghinionul să ne aibă colegi de planetă. Dar în momentul ăsta, al unei pandemii globale, e mai clar ca niciodată că e nevoie de mai multe politici sociale, nu neoliberale.

Drama e însă lipsa alternativei. Într-o țară din care se pleacă masiv și unde țesutul social e ferfeniță, în care ideologia de stânga e înfierată ca ”sexo-marxistă” și/sau compromisă prin ”solidaritatea” băloasă, meschină și populistă de tip PSD… drama e că avem de ales doar între hoți incompetenți și hoți/lobbyiști incompetenți, care ne tratează ca pe niște scursuri.. pardon, resurse umane.